Ziua Iei, bluza tradițională, marchează o sărbătoare culturală, parte esențială a portului popular românesc – o cusătură care leagă trecutul de prezent
Ia datează încă din perioada veche, cămășa brodată provine din mărturii dacice și tracice, fiind considerată o haină protectoare care îmbină frumusețea și reprezintă legătura omului cu natura, cu divinitatea.
Motivele decorative, specifice acestui port, nu sunt doar ornamente estetice, ci simboluri încărcate de semnificații culturale și spirituale.
Tehnica cusutului se învață din familie, de la bunici, străbunici și mame și este realizată cu atenție, răbdare și multă pasiune.
În arta cusutului se folosesc de obicei fire colorate: roșu, albastru, verde, negru, iar fiecare culoare are câte o semnificație aparte.
În jurul diferitelor forme (cercuri, linii, romburi), motivele sunt construite și combinate în modele simetrice. Broderia se realizează manual, cu mare grijă și atenție, fiecare zonă geografică a României având stiluri diferite și combinații specifice.
Arta broderiei din strămoși
Tradiția portului popular a început în mediul rural, în satele românești și a fost păstrată de-a lungul timpului până în prezent.
Maramureș este cunoscut pentru originalitatea sa, remarcându-se printr-o tehnică aparte, o broderie tradițională în care se folosește ață albă pe o țesătură albă, având valoare simbolică și estetică.
Bucovina, o zonă impresionantă pentru această tradiție, își poartă cu migală și răbdare pasiunea pentru cusut, modele din această zonă includ motive florale, cu simboluri complexe și o încărcătură spirituală puternică.
Oltenia aduce stilul otoman, oriental. Modele sunt simple, expresive, florale, cusute adesea pe alb sau crem. Într-un contrast puternic, culorile și motivele lucrate manual reflectă starea sufletească, legătura dintre natură și divinitate.
Ziua Iei va fi sărbătorită pe data de 24 iunie, în aceeași zi cu Sânzienele.
Aceste sărbători celebrează frumusețea autentică, feminitatea și rădăcinile profunde românești. Împreună, ele țes o legătură vie între trecut și prezent, între sacru și cotidian, o moștenire pe care o purtăm cu noi.
