Clădirile de patrimoniu nu sunt doar simple construcții, ci sunt martori tăcuți ai trecutului, păstrători de povești, tradiții și identitate culturală. Vila „Gică Ștefănescu”, considerată de către logofătul Ștefănescu cea mai veche construcție civilă din Câmpulung, a fost restaurată de arhitectul Dumitru Ionescu Berechet. În prezent, aici este găzduită secția de Etnografie și Artă Populară.
Secția de Etnografie și Artă Populară din Câmpulung Muscel funcționează într-o clădire cu o istorie impresionantă, construită în anul 1735 de logofătul Ștefănescu. Realizată în stil muscelean, cu parter și etaj, această casă este cea mai veche construcție civilă păstrată în oraș. Ultimul său proprietar, avocatul Gheorghe Ștefănescu, i-a dat numele cunoscut astăzi: Vila „Gică Ștefănescu”.
În anul 1928, imobilul a fost restaurat de arhitectul câmpulungean Dumitru Ionescu-Berechet, unul dintre cei mai renumiți arhitecți români ai secolului XX. Restaurarea a fost realizată în cadrul lucrării sale de doctorat, iar proiectul a fost premiat În incinta Salonului Oficial de Arhitectură, stârnind interesul specialiștilor din domeniu
Clădirea este formată parter și etaj, unde se poate observa o terasă mare cu stâlpi de lemn sculptati. Arcadele sunt ondulate de zidărie, iar ferestrele au vitralii cu figuri geometrice.
Clădirea a fost donată Academiei Române în 1948, cu scopul de a fi transformată într-un muzeu. Astfel, în anul 1952, în acest spațiu se organizează Muzeul Orășenesc Câmpulung, care cuprindea patru colecții principale: istorie, științele naturii, artă plastică și artă populară.
Vila Gică Ștefănescu, un spațiu cultural al regiunii Muscel
În 1977, imobilul devine în mod oficial Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal. Colecțiile expuse aici oferă o imagine autentică a tradițiilor din zona Muscel: interioare țărănești tradiționale, port popular muscelean de o remarcabilă diversitate, obiecte ce reflectă ocupațiile tradiționale din mediul rural și o bogată colecție de ceramică smălțuită.
Vila „Gică Ștefănescu” nu este doar un monument arhitectural reprezentativ al secolului XVIII, ci și un spațiu cultural care păstrează și promovează identitatea etnografică a regiunii Muscel.
Dumitru Ionescu-Berechet a luat doctoratul cu lucrarea dedicată restaurării Vilei „Gică Ștefănescu”
Dumitru Ionescu-Berechet (1896–1969) a fost un arhitect român originar din Câmpulung Muscel. Este cunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile în arhitectura religioasă și civilă.
Absolvent al Școlii de Arhitectură din București, și-a luat doctoratul cu lucrarea dedicată restaurării Vilei „Gică Ștefănescu”, premiată la Salonul Oficial de Arhitectură. Între 1930 și 1963 a fost arhitectul-șef al Patriarhiei Române, proiectând peste 100 de biserici și restaurând numeroase monumente. A promovat stilul neoromânesc, inspirat din arhitectura tradițională musceleană. A realizat peste 400 de proiecte, multe dintre ele în orașul natal.
Printre clădirile din Câmpulung realizate de către Dumitru Ionescu-Berechet se numără:
- Vila arh. D. Ionescu-Berechet – 1925
- Mausoleul Eroilor de pe muntele Mateiaș, comuna Valea Mare-Pravăț – 1928-1935
- Palatul administrativ al jud. Muscel (actuala Primărie) – 1928-1934
- Liceul de fete (actualul Colegiu Tehnic) – 1931-1933
- Crucea comemorativă din cartierul Șubești – 1934
- Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Schei, consolidare/reparații – 1938-1940
- Teatrul cinematograf Edisson (Jinga) – 1938-1940
Surse:
Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în Câmpulung – Arhitectura
Muzeul Municipal Câmpulung, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Câmpulung, 2014
Enciclopedia Argeșului și Muscelului, volumul II, Biblioteca Universității din Pitești, Pitești, 2010
