Ce se întâmplă atunci când mărturia unei priviri îți este confesată într-un cadru mult prea blând comparativ cu freamătul cotidian?
În cazul oricărui pasionat de artă, întâlnirea cu un artist și implicit cu revelațiile creației sale poate să reprezinte o joncțiune de ordin metafizic sau poate să îmbrace forma unui exercițiu cathartic al memoriei.De foarte mult timp nu am mai simțit la joie de vivre pe parcursul desfășurării unui vernisaj: rafinament, acuarele, amintiri, nostalgie, zâmbete, recunoștință, armonie, lumină, tihnă, acasă.
Pia, o prezență diafană în rândul Paleologilor cu stil, eleganță și intelect
Începând cu sec. al XVIII-lea, dinastia Paleologilor a prins rădăcini în România, astfel încât fiecare generație a dat dovadă de impecabilitate în stil, eleganță și intelect, fiind oameni politici, cărturari, diplomați și avocați. Soția lui Alexandru Paleologu, Pia, o prezență diafană așa cum fiul ei Theodor ne-o înfățișează, a optat să fie cât mai discretă în caruselul public monden, neexistând în arhivă interviuri sau alte referințe ori cronici.
Așadar, prin naturalețea și modestia acesteia, Pia a știut să mențină tonusul practicii culturale al familiei în care a intrat și a exuberat pe plan profesional, fiind istoric de artă, muzeograf și pictor, dar și membru fondator al Fundației Paleologu. În calitatea sa de muzeograf s-a ocupat de arta, cultura, covoarele și broderiile Orientului Mijlociu, simboluri și teme pe care le-a adoptat ulterior în practica artistică.
În această ordine de idei, despre amprenta țesăturilor și a grădinii cu flori orientale vorbește Doina Mândru, curatorul expoziției Pași prin grădină – debutul târziu al artistei Pia Paleologu.
Expoziția Pași prin grădină ajunge la Cluj-Napoca
Theodor Paleologu, om de cultură și academician, grație generozității lui ne ajută să o cunoaștem pe mama sa, în calitate de pictoriță, prin prisma creațiilor sale totodată de ordin diafan. Cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor, arealul clujean al artelor vizuale a fost completat cu 12 fragmente din opera artistei. „Pictura a fost prima ei iubire” ne dezvăluie Theodor, încă de la începutul vernisajului și zâmbetele celor prezenți învăluie radiant tablourile de mici dimensiuni aranjate cu un deosebit rafinament pe șevalete.
Lumina de mai pătrunde prin textura densă ale unor cumulonimbus și cade poetic pe aceste desene, guașă, acuarelă și colaje despre care aflăm că au fost realizate cu o imensă recunoștință de către Pia, cea care căuta să capteze fiecare culoare, nuanță și ton știind că progresiv își pierde vederea fiindcă cineva a întors clepsidra. Aceste lucrări „rămân mărturia unei priviri care a ales mereu gingășia” continuă Theodor în destăinuiri.
Pia poate fi cunoscută prin arta sa
Să faci câțiva Pași prin grădină înseamnă să tresari și să te scuturi de povara cotidiană, să te înviorezi cromatic și să celebrezi viața, căci demersul pictural pare unul realizat în tihnă. Sensibilitatea artistei transpusă pe pânză activează nu doar simțul vizual, ci pare să stimuleze și simțul olfactiv al privitorului, datorită grădinilor orientale și al ramurilor înflorite. Aplicarea vopselei prin detalii fine creează o calitate luminoasă a pieselor florale sugerând o stare de bucurie inefabilă.
Mai mult decât atât, colajele curg și ele armonios, în note discrete, accentul cade pe muzicalitate, dar și pe memoria țesăturilor orientale. În această notă, cu o ușoară nostalgie, Theodor Paleologu își amintește că acasă, mama sa avea deasupra patului din dormitor un covor oriental recuperat de la o mătușă și pe care l-a recondiționat cu sfințenie, adăugându-i central o cruce și un arhanghel.
Întâlnirea cu arta pictoriței Pia Paleologu reprezintă un mod atât de simplu și la îndemâna oricărei persoane de a vedea micile bucurii ale vieții. Poate că o astfel de incursiune o putem exploata zilnic dacă iubirea ne călăuzește pașii în viață, căci după cum și fiul ei confirmă și ne asigură, părinții lui au conviețuit într-o armonie intensă.
Iată că pentru o trăire spirituală profundă și un echilibru desăvârșit, putem să ne însușim modelul artistei: „mama avea o personalitate și o disciplină de spartan”, conchide Theodor.
Surse:
- Ziarul Adevărul, Serial Boieri mari. Episod 13: Paleologii, boierii șic ai Bucureștilor vechi. Conu` Alecu Paleologu, primul ambasador al „golanilor”, disponibil on-line: https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/serial-boieri-mari-episodul-13-paleologii-1777327.html.
- Revista Formula AS, Theodor Paleologu – „Am centrul de gravitate în interior. Foarte, foarte în interior…”, disponibil on-line: http://arhiva.formula-as.ro/2017/1284/lumea-romaneasca-24/theodor-paleologu-am-centrul-de-gravitate-in-interior-foarte-foarte-in-interior-22830.
- www.paleologu.com.
- Modernism.ro, Olimpia Paleologu, „Pași prin grădină” @Casa artelor, Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, disponibil on-line: https://www.modernism.ro/2012/04/11/pia-palelogu-pasi-prin-gradina-casa-artelor-palatele-brancovenesti-mogosoaia/.
- www.sensoarte.ro.
